Mic ghid pentru protestatari

Participând la protestul de duminică seara împotriva „amnistiei și grațierii” și vorbind cu mai mulți oameni, am remarcat că multă lume preia o serie de idei din presă sau din mediul online fără a putea explica, punctual, de ce aceste modificări nu ar trebui făcute, mai ales în regim de urgență.

În primul rând, e important să citiți proiectele de acte normative în forma publicată de Ministerul Justiției și nu diverse interpretări, mai ales că limbajul folosit nu e extrem de opac:

• Proiectul de OUG privind grațierea unor pedepse
• Proiectul de OUG pentru modificarea și completarea codului penal

În primul rând, trebuie vorbit despre legitimitatea acestor măsuri. În programul de guvernare prezentat de PSD și ALDE nu apare absolut deloc amnistia sau grațierea și nici modificarea Codului Penal. Singurele măsuri care ar afecta populația din penitenciare se referă la:

• continuarea proiectului de investiții în penitenciare
• alocarea de fonduri europene pentru finanțarea infrastructurii penitenciarelor
• consolidarea sistemului de probațiuni
• aplicarea unei strategii de reintegrare socială a deținuților

Așadar, care e motivul pentru care trebuie adoptate aceste OUG-uri care, repet, nu se regăsesc în programul de guvernare?

Un alt aspect e că ambele modificări au fost date publicului pe 18 ianuarie 2017, iar textul OUG-urile arată că intenția era ca aceste OUG-uri să fie adoptate în ședința Guvernului din ziua respectivă, așa cum reiese din articolul 7 din OUG-ul pentru grațierea anumitor pedepse:

Art. 7 Prezenta ordonanță intră în vigoare de la 18.02.2017

Argumentația din spatele OUG-ului care permite grațierea unor pedepse arată că e necesară un astfel de act normativ din cauza supraaglomerării penitenciarelor (Nota de fundamentare, secțiunea „Descrierea situației actuale”). Problema cu o astfel de justificare apare chiar în primul articol al OUG-ului (am scos în evidență segmentul important):

Art. 1: (1) Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanţă.

Conform Codului Penal curent, modurile de executare a pedepsei cu închisoarea sunt următoarele:

• pedeapsa închisorii cu executare în penitenciar
• pedeapsa închisorii cu executare cu suspendare sub supraveghere
• renunțarea la pedeapsa cu inchisoarea
• amânarea pedepsei cu închisoarea

Dintre cele pentru situații, doar una este cea care ar ajuta la rezolvarea problemei supraaglomerării penitenciarelor.

Evident, trebuie subliniat că dacă s-ar grația doar cei condamnați la pedeapsă cu inchisoare cu executare, dar nu și cei care au primit pedeapsă cu suspendare atunci ar apărea o situație ciudată în care cei care au primit condamnări mai grele ajung să fie pedepsiți mai puțin.

În privința acestui OUG, apar următoarele întrebări:

1. De ce se impune grațierea condamnaților cu pedepse cu executare și nu se poate alege o pedeapsă alternativă, cum ar fi arestul la domiciliu sau comutarea pedepsei într-una cu suspendare?
2. De ce e necesar ca această lege să fie trecută în regim de urgență și nu poate urma traseul legislativ normal, prin Parlament?

Ca o notă, acest OUG nu permite grațierea integrală a următoarelor infracțiuni (la art. 3, (4) e o listă mai lungă):

• luare de mită
• dare de mită
• trafic de influență
• cumpărarea de influență

Acestea vor fi grațiate doar parțial conform condițiilor din art. 2, adică persoane peste 60 de ani, femei însărcinate sau persoane care au în întreținere minori cu vârsta până în 5 ani. Singura situație în care aceste infracțiuni nu sunt grațiatate este cazul în care condamnatul este recidivist.

O serie de infracțiuni vor putea fi grațiate integral cât timp condamnarea e sub 5 ani printre care:

• delapidarea (pedeapsa de la 2 la 7 ani)
• abuzul în serviciu (pedeapsă de la 2 la 7 ani)
• neglijența în serviciu (pedeapsă de la 3 luni la 3 ani)
• conflictul de interese (pedeapsă de la 1 an la 5 ani)

În ceea ce privește al doilea OUG, care schimbă Codul Penal, există o notă de fundamentare la începutul ordonanței care face referire la două decizii ale Curții Constituționale (603/2015 și 405/2016) prin care anumite paragrafe din Legea 286/2009 sunt neconstituționale, iar acest OUG ar corecta legea.

Problema e că acest OUG nu modifică doar sintagmele neconstituționale. Primul exemplu e art. 297 (1), care apare așa în legea curentă:

Fapta functionarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl indeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Curtea Constituțională spune în decizia 405/2016 că prin sintagma „în mod defectuos” se înțelege „prin încălcarea legii. În plus, referitor la aspectul de „pagubă ori vătămare a drepturilor, Curtea Constituțională adaugă:

Curtea constată că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei și nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanța de contencios constituțional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite și celelalte elemente constitutive, poate fi o infracțiune de abuz în serviciu.

Noul text din OUG are următorul text, care ar rezolva problemele semnalate de CCR, adică schimbarea sintagmei de „în mod defectuos” și stabilirea unui prag valoric:

Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Aici apar o serie de întrebări, care nu sunt explicate nici în textul OUG-ului, dar nici în cadrul notei de fundamentare:

• Cum a fost ales pragul de 200.000 de lei?
• De ce s-a decis, suplimentar, schimbarea pedepsei de la 2 la 7 ani cu pedeapsă de la 6 luni la 3 ani?
• De ce s-a decis adăugarea opțiunii cu amenda?
• De ce s-a eliminat interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică?

Suplimentar, în decizia CCR 405/2016 există o serie de paragrafe care subliniază faptul că nu este o diferențiere suficient de clară între infracțiunea de abuz în serviciu și cea de neglijență în serviciu. Soluția Guvernului Grindeanu este abrogarea integrală a articolului de lege care definește infracțiunea de neglijență în serviciu, ceea ce ridică niște semne de întrebare.

O altă modificare foarte discutabilă a Codului Penal este schimbarea art. 301 (1) din legea Codului Penal care definește conflictul de interese. Forma existentă este următoarea (textul relevant a fost scos în evidență):

Fapta funcționarului public care, în exercitarea atributiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o ruda ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de munca în ultimii 5 ani, sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o funcție publică.

Propunerea OUG-ului este următoarea:

Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obținut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

În timp ce e adevărat că decizia nr. 603/2015 a Curții Constituționale arată că există o discriminare față de funcționarii publici care au activat în prealabil în sectorul privat, aceasta se referă doar la sintagma „pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de munca în ultimii 5 ani”, nu și la sintagma „din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”.

Mai concret, un funcționar public poate să-și facă un concediu în Dubai, plătit integral de o firmă, să zicem Rompetrol, și apoi să ia niște decizii de care să beneficieze Rompetrol, fără ca acesta să fie conflict de interese.

În final, OUG-ul mai modifică art. 290, care se referă la darea de mită, unde se adaugă următorul aliniat:

Denunțul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei prevăzute de legea penală, sub sancțiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale.

Problema apare din cauza unui alt aliniat din cadrul aceluiași articol, care precizează următoarele:

Mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

În alte cuvinte, până acum se putea denunța darea de mită oricând, cu condiția ca procurorii să nu fi știut de acea mită, iar denunțătorul nu mai era acuzat de acea dare de mită. Noul OUG spune că acest lucru e valabil doar dacă denunțul e făcut la 6 luni de când s-a dat mita. Evident, apare întrebarea: de ce ar mai denunța cineva o dare de mită mai veche de 6 luni?

Din punctul meu de vedere, există o serie de probleme cu modificările Codului Penal și în grațierea unor pedepse, probleme vizibile până și pentru mine, o persoană fără pregătire în domeniu (și, evident, e posibil să fie și alte probleme pe care nu le-am remarcat). Faptul că Guvernul Grindeanu dorește modificarea unor legi foarte importante în regim de urgență, fără o dezbatere publică și fără consultări ridică niște mari semne de întrebare referitoare la intențiile acestui guvern.

E greu de ignorat ipoteza unor modificări „cu dedicație” pentru președintele PSD Liviu Dragnea, din moment ce pe 31 ianuarie e primul termen în dosarul în care el e acuzat de abuz în serviciu, iar prejudiciul e de 108.612 lei, sub suma de 200.000 de lei care apare în propunerea de OUG.

Poza de preview a fost făcută de Cristian „Igu” Vasile cu ocazia protestului din 22 ianuarie 2017.